Simularea examenelor naționale – un demers pedagogic relevant și necesar!

Deputatul PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a subliniat importanța simulării examenelor naționale, a Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a și, în premieră, inclusiv pentru clasa a VII-a, moment important în calendarul acestui an școlar, etapă de pregătire pentru evaluarea propriu-zisă, care atestă rezultatele învățării  și competențele dobândite.

„Anul școlar prezintă anumite activități specifice, un calendar propriu, aspecte care presupun eforturi manageriale, experiențe didactice de predare/învățare/evaluare, reflecții asupra rezultatelor obținute, activități extracurriculare, dar și anumite verificări de etapă, care conferă măsura valorii, la acel moment, a unui proces educațional, la care participă profesorii, elevii, părinții și comunitatea în sine. Măsura succesului este dată de coeziunea acestor factori, nu doar de simpla derulare a activităților educaționale de predare-învățare-evaluare.

Prof. dr. Camelia Gavrilă precizează că simularea unui examen național are multiple valențe pedagogice: acomodează psihologic elevul cu atmosfera de examen, oferă o măsură a nivelului cognitiv, de înțelegere și aplicare a cunoștințelor, la care s-a ajuns prin studiu și pregătire, de asemenea, propune modele de subiecte și baremele corespunzătoare, aduce un feedback pentru nivelul general de pregătire a elevilor din promoția respectivă, deschide spațiul de analiză și concluzii pentru specialiștii implicați în elaborarea subiectelor.

Rezultatele obținute la această simulare, la care doar 53% dintre elevii prezenți la toate probele au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (87.225 de elevi) nu sunt de natură să satisfacă exigențele, dar nici nu trebuie să desprindem concluzii hazardate. În raport cu anul trecut se înregistrează un anume progres, o creștere cu 6,3 puncte procentuale, în condițiile în care este cunoscut faptul că în fiecare an notele obținute la simulare au fost mult mai mici față de notele obținute la examenul propriu-zis. Un semnal bun din punct de vedere docimologic este reprezentat de cele 28 de medii de 10, chiar dacă în raport cu numărul participanților acest procent nu este foarte mare. Sensul notelor maxime trimite spre  posibilitatea de a realiza performanța deplină, în raport cu subiectele formulate, deci implicit aceste subiecte sunt validate.

„Sunt relevante și procentajele pe discipline de examen – Limba și literatura română o promovabilitate de 69,1%, iar la Matematică – 39,4%, rezultate pentru clasa a VIII-a. Constatăm că, în continuare, Matematica rămâne un prag dificil, cu prestații modeste ale elevilor, fie datorită complexității și caracterului abstract al noțiunilor, fie datorită unei programe încărcate, dense și dificile, în absența unor exersări și aprofundări suficiente pe parcursul anilor de gimnaziu”, a declarat deputatul Camelia Gavrilă.

Ce comunică aceste cifre, date, procente?

Simularea pentru evaluarea națională reprezintă o etapă a unui proces, o pre-testare a elevului și o familiarizare a acestuia cu atmosfera de examen, cu modalitățile concrete de examinare;

Notele reflectă o situație a prezentului, o “fotografie” de moment, care poate să devină îngrijorătoare dacă nu se iau măsuri la timp, dacă nu se interpretează rapid feed-back-ul obținut și nu se fac acele corecții necesare;

Gradul de interes și implicare din partea elevilor și chiar a părinților față de continuarea studiilor la nivel liceal este diferit, uneori scăzut;

Implicarea și eforturile depuse de elevi pentru pregătirea acestei etape de simulare sunt mai reduse față de prestația și concentrarea la evaluarea propriu-zisă, pentru că nu vorbim încă de pregătirea finală și de starea de examen;

Este necesar ca părinții să fie aproape de școală, mai ales la nivelul claselor a VII-a și a VIII-a, când adolescentul parcurge etape complexe din punct de vedere psihologic și biologic, iar relația profesor-elev-părinte trebuie să contureze o comunicare deplină;

Există numeroase dificultăți de asimilare a informației în zona științelor exacte, procentajul de la matematică de numai 39,4% elevi promovați indică dificultățile disciplinei;

Comisiile naționale de specialitate trebuie să analizeze temeinic aceste aspecte, cu eventuale propuneri de reconfigurări curriculare;

Trebuie acordată importanță necesară acestor simulări, pentru că efortul pregătirii lor este justificat de rezultatele finale ale examenului propriu-zis.

II. Măsuri necesare

  • Promovarea intensă a importanței acestor simulări și interpretarea detaliată a rezultatelor, a notelor, explicații și analize în legătură cu nivelul de cunoaștere atins de fiecare elev;
  • Realizarea unor strategii de pregătire, a unui calendar de activități remediale pentru recuperarea decalajelor, exersarea conținuturilor, sprijinul acordat elevilor prin exerciții, explicații, aprofundări;
  • La nivelul sistemului educațional se poate analiza oportunitatea introducerii unui prag al notelor pentru admiterea la liceu, formă de selecție firească, pedagogică a celor pregătiți pentru a face față rigorilor liceale și conținuturilor dificile din programele școlare;
  • Alocarea de sarcini diferențiate în cadrul orelor de curs, ținând cont de  nivelul de cunoștințe și nevoile identificate pentru fiecare elev, individualizarea pregătirii elevilor;
  • Dezvoltarea la nivel național a unor baze de date de tip Resurse Educaționale Deschise, unde elevul poate să acceseze teste, bareme, modele de rezolvare, în conformitate cu modelele și subiectele propuse de Ministerul Educației Naționale, explicații didactice;

În concluzie, consider că tema în discuție și dezbaterea asupra simulării sunt importante, fără a vorbi însă de o “imagine dramatică” a învățământului preuniversitar românesc. Aceste rezultate reprezintă doar semnale, pregătiri de etapă ce trebuie tratate cu atenție și responsabilitate la clasă, de către fiecare cadru didactic în parte, prin implicarea profesorilor îndrumători, prin realizarea planurilor remediale, prin dialogurile semnificative cu familiile elevilor, în sensul unor măsuri generale, de  nivel strategic, reglaje la nivel de sistem educațional, dar și în sensul unor abordării individualizate, ținând cont de unicitatea elevilor, de potențialul lor intelectual, de ritmul propriu de evoluție.  

Comments are closed.