Camelia Gavrilă atrage atenția asupra minorităților naționale

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, atrage atenția asupra minorităților naționale, în contextul unor situații politice și sociale recente legate de respectarea drepturilor minorităților, pledând pentru acceptarea diversității, pentru toleranță și deschidere multiculturală într-o lume modernă în care etnii, rase, mentalități, religii, culturi diferite trebuie să coexiste în spații comune, să se respecte și să-și recunoască reciproc importanța, specificitatea, dreptul de manifestare și expresie, asumând valori civice și interculturale comune, dincolo de diferențe și aspecte individuale.
„De-a lungul timpului, în multe rânduri, au avut loc ciocniri puternice între civilizații, dar și între două sau mai multe pattern-uri culturale, cu inevitabile tendințe de impunere a supremației și dominației unele asupra celorlalte. Abia de câteva decenii, după un șir lung de confruntări, unele cu efecte devastatoare, omenirea a ajuns, în sfârșit, să conștientizeze rostul și logica unor conviețuiri înțelepte în relație cu ideea de alteritate, de diferență culturală, filosofică, valorică.
Cu toate acestea, conflictele între civilizații, intoleranța etnică și culturală reprezintă, încă, o realitate a lumii contemporane.
La ora actuală, în lume există aproximativ 195 de state suverane și independente, dintre acestea 193 fiind membre ale Organizației Națiunilor Unite. În general, în lumea contemporană statele-națiune sunt din ce în ce mai puține, în cele mai multe dintre cazuri granițele teritoriale nu coincid cu cele etnice și culturale. Din acest motiv, multe state au o populație eterogenă, alături de etnia majoritară conviețuind și alte minorități etnice. Iar dacă ne referim la diversitatea culturală, lucrurile se complică și mai mult, prea puține fiind etniile care împărtășesc, în totalitate, aceleași valori culturale”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă, deputat PSD Iași.
Indiferent de modul în care se constituie o minoritate națională, ea devine, conform dreptului internațional, parte integrantă a poporului în mijlocul căruia se naște și se dezvoltă, aducându-și contribuția la plusvaloarea creată de acesta.
Statul român garantează minorităților sale naționale nu doar dreptul de a-și prezerva limba, cultura și tradițiile proprii, dar și dreptul la reprezentare în forul legislativ al țării. Pe lângă prevederile Constituției României și cele ale legislației cu caracter general, drepturile minorităților naționale de pe teritoriul țării noastre sunt apărate de un set de acte normative care alcătuiesc legislația specială în domeniu. De asemenea, drepturile minorităților sunt garantate prin prevederile art. 13 al Tratatului asupra Uniunii Europene, care conține prevederi exprese împotriva discriminării pe motive de religie, credință, rasă sau origine etnică, vârstă, gen sau orientare sexuală.
În acest sens, deputatul ieșean se referă la prevederile Programului de Guvernare, în sensul că, "politica față de minorități vizează păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice prin politici afirmative; combaterea discriminării și promovarea toleranței; promovarea valorilor diversității culturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricărei forme de extremism, șovinism, antisemitism, de asemenea 'multiculturalitatea reprezintă una dintre valorile fundamentale ale României, iar în ceea ce privește învățământul în limbile minorităților naționale precum și programele de învățare a limbii și literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cu reprezentanții minorităților naționale din Parlamentul României, legislația subsecventă Legii educației naționale. Guvernul va susține minoritățile naționale în scopul menținerii identității lingvistice, tradițiilor și culturii minorităților naționale".
De asemenea, deputatul PSD Camelia Gavrilă menționează faptul că autoritățile statului au nu doar dreptul, ci și obligația de a urmări modul în care comunitățile de români aflate, permanent sau numai temporar, în afara granițelor țării noastre, sunt tratate și sprijinite pentru a-și prezerva limba, cultura și civilizația proprie în interiorul societăților respective. România nu dorește și nu pretinde pentru românii aflați în afara frontierelor țării decât un tratament egal cu cel pe care statul român îl aplică minoritarilor noștri.
Ultimele evenimente legate de modificările aduse Legii educației de către Rada Supremă a Ucrainei, modificări care îngrădesc drepturile minorităților naționale la studiul în limba maternă pe parcursul anilor de școală, ilustrează tocmai această problemă.
„Este normal ca, așa cum noi respectăm drepturile tuturor minorităților naționale de pe teritoriul țării noastre, să solicităm același respect pentru conaționalii noștri din partea tuturor statelor care îi găzduiesc.
În concluzie, instituțiile abilitate ale statului român trebuie să susțină acțiunile necesare pentru a îndeplini această nobilă îndatorire, iar demersurile Guvernului și ale delegației parlamentare din care fac parte vor încerca să finalizeze cu succes dialogurile, întâlnirile bilaterale cu Ucraina și realizarea unor necesare modificări de politică educațională și culturală invocate deja, în spiritul valorilor europene actuale și ale unor experiențe pozitive de activitate, proiecte pentru de colaborare între cele două țări", a încheiat deputatul Camelia Gavrilă.

Comments are closed.